Cartier 1 Mai , Strada Adrian Paunescu Nr 20

(langa Andre's Hotel) , 200355 ,Craiova, Romania

0351-808.707 / (+40)770-982.559 / (+40)739-452.355 

info@medlinkcenter.ro

https://www.facebook.com/MedlinkCenterCraiova/

https://medlinkcenter.wordpress.com

  • Facebook
  • Twitter
  • YouTube
  • Instagram
  • LinkedIn Social Icon

Cardiologie

Cardiologie: cum decurge un consult cardiolog

 

 

 

 

 

 

Deşi au în familie cazuri de boli cardiovasculare apărute la vârstă tânără (sub 55 de ani la bărbaţi şi sub 60 de ani la femei), mulţi români amână vizita la medici specialişti deoarece le este teamă de ceea ce li se întâmplă. Sau mai bine zis, nu ştiu la ce să se aştepte. Iată cum decurge o vizită de rutină la medicul cardiolog.

Cardiologia este ramura medicală ce se ocupă cu studiu funcţionării cordului, al bolilor care ating cordul şi vasele sangvine. În timpul unei consultaţii de cardiologie, medicul cardiolog efectuează în primul rând anamneza, un fel de interviu cu pacientul, în care sunt detaliate principalele simptome ale pacientului. Se prezintă istoricul acestora (când au debutat semnele şi simptomele, frecvenţa lor, durata, ce stimuli le declanşează, ce obiceiuri le ameliorează, etc). Apoi discuţia dintre pacient şi medicul cardiolog se mută către istoricul bolilor pe care pacientul le are deja diagnosticate (este important ca pacientul să ştie inclusiv vechimea lor, eventualul tratament specific).

Consult cardiologic - istoric familial al bolilor cardiovascular

 

Sunt de mare ajutor şi informaţii despre eventualele boli cardiovasculare ale membrilor familiei (părinţi, fraţi, surori). Ideal ar fi ca pacientul să cunoască detalii de genul - vârsta la care rude de gradul I au fost diagnosticate cu afecţiuni ale inimii. Mai concis, pentru medicul cardiolog este important să ştie dacă au primit diagnostice de boli cardiovasculare rudele de sex masculin sub 55 de ani pentru şi respectiv sub 60 de ani rudele de sex feminin. Deci, înainte de o vizită de rutină la medicul cardiolog, este bine să aveţi notate acest tip de informaţii.

Consult cardiologic - examinarea clinică completă

Urmează apoi examinarea clinică completă a pacientului ce include examinarea aparatului cardiovascular cu evaluarea dimensiunilor cordului, măsurarea pulsului, a frecvenţei cardiace, a tensiunii arteriale, auscultaţia cordului şi a vaselor de sânge, evalurea pulsului la nivelul arterelor periferice (atât la mâini cât şi la picioare).

Este important să se efectueze un examen clinic complet şi nu numai o examinare a aparatului cardiovascular deoarece organismul uman este un tot unitar şi nu putem face abstracţie de celelalte organe şi sisteme în evaluarea cardiovasculară, pentru a putea aveam o imagine de ansamblu.
Alte organe precum ficatul, rinichii, plămânii ş.a.m.d. pot suferi simultan cu inima sau care pot fi afectate secundar de către suferinţa cardiacă.

Consult cardiologic - traseu ECG

Nu în ultimul rând în cadrul unui consult cardiologic de rutină se efectuează şi interpretarea unui traseu ECG în 12 derivaţii ce aduce informaţii privind activitatea electrică a inimii (ritmul cardiac) şi furnizează de asemenea date privind o posibilă afectare a cordului.


Consult cardiologic - ce se întâmplă apoi cu toate aceste date?

Datele de anamneză, informaţiile de la examenul clinic şi aspectul ECG sunt apoi integrate de către medicul examinator. Pe baza acestora se poate formula un diagnostic clinic.

În funcţie de elementele patologice descoperite în cadrul consultului cardiologic pot fi recomandate o serie de alte investigaţii, de laborator, paraclinice, menite a preciza diagnosticul pozitiv de boală al pacientului şi pentru a putea stabili un tratament specific. Durata totală a unui consult cardiologic complet şi corect nu poate fi astfel mai scurtă de 30 de minute.

Consult cardiologic - alte investigaţii

În funcţie de concluziile medicului cardiolog, pacientul poa te primi recomandări pentru următoarele teste şi investigaţii cardiologice. ecocardiografia transtoracică, Holter ECG şi TA, ecografia Doppler, ECG de efort

Holter monitorizare ECG

Un monitor Holter este un dispozitiv care inregistreaza in mod continuu ritmul inimii in timpul activitatilor de zi cu zi, de obicei pe o perioada de 24 ore. Mai este numit si "electrocardiograma ambulatorie", fiind identica cu cea clasica, cu singura deosebire ca aparatura nu este fixa ca in cabinetul de cardiologie, ci este mobila - o purtati cu dumneavoastra.
Monitorul Holter inregistreaza ritmul inimii prin intermediul unor electrozi plasati pe piept. Electrozii sunt senzori mici cu folie adeziva conectati prin fire de un monitor.
Monitorizarea Holter ECG va ajuta sa aflati cum raspunde inima dumneavoastra la activitatea normala sau la folosirea anumitor medicamente.

De ce se face monitorizarea Holter ECG ?

Exista multe motive pentru care medicul poate solicita acest test :

  • pentru a ajuta la detectarea batailor neregulate ale inimii (aritmii cardiace);

  • pentru a ajuta la evaluarea durerii toracice;

  • pentru a ajuta la verificarea activitatii inimii dupa un atac de cord;

  • pentru a ajuta la verificarea activitatii inimii dupa ce a fost introdus un stimulator cardiac;

  • pentru a ajuta la verificarea efectului folosirii unor anumite medicamente;

  • pentru a ajuta la descoperirea cauzelor anumitor simptome, cum ar fi dificultati de respiratie, ameteli, stare de confuzie sau lesin

Cum ar trebui sa va pregatiti pentru monitorizarea Holter ECG ?

Purtati haine lejere, cu o camasa sau bluza cu nasturi in fata. Este necesara eliminarea pilozitatii toracice in vederea explorarii. Acest lucru va ajuta la mentinerea electrozilor lipiti de piele. In afara de aceasta, nu exista nici o pregatire speciala pentru acest testul Holter monitorizare ECG. Puteti manca si bea inainte de acest test.

Cum se face monitorizarea Holter ECG ?

Veti fi anuntat cand va fi instalat si debransat monitorul Holter. Mai intai, pieptul va fi curatat si poate fi, de asemenea, ras. Pielea curata va ajuta ca electrozii sa ramana lipiti pana la terminarea testului. Tot procesul este nedureros. Vi se va spune ce sa faceti daca oricare dintre electrozi se slabeste sau cade in timpul testului.

Electrozii sunt atasati cu fire de un monitor portabil cu baterii. Monitorul este purtat intr-o husa, care poate fi prinsa pe o curea in jurul taliei, pe umar sau dupa gat.


In timp ce purtati monitorul Holter, continuati sa desfasurati activitatile obisnuite. Vi se va cere sa tineti un jurnal in care sa notati activitatile dumneavoastra, medicamentele folosite, si simptomele aparute in timpul purtarii monitorului.


Este important sa pastrati monitorul uscat.

  • Nu faceti dus sau baie pana cand monitorul nu este scos

  • Este posibil sa va stergeti cu buretele, dar aveti grija sa nu se ude monitorul

Nu deconectati firele sau electrozii. Acest lucru va intrerupe inregistrarea.

Inregistrati toate evenimentele in jurnal - este foarte important sa completati intr-un jurnal fiecare activitate facuta si momentul in care le se intampla. Cateva exemple de activitati sunt:

  • mersul pe jos

  • urcatul scarilor

  • exercitiile fizice

  • activitatea sexuala

De asemenea trebuie sa includeti:

  • mancatul si bautul

  • medicamentele luate

  • perioadele de stres

Notati orice fel de simptome aveti si momentul in care le aveti. Urmatoarele simptomele sunt importante pentru a fi inregistrate:

  • durere in piept sau disconfort

  • orice alta durere

  • dificultati de respiratie

  • ameteli sau stare de confuzie

  • lesin

  • palpitatii ale inimii (accelerare sau discontinuitati ale batailor de inima)

  • oboseala

  • greata

Unele monitoare Holter au un buton "eveniment". Apasati acest buton atunci cand aveti orice simptom. Atunci cand este apasat butonul EVENIMENT, acesta "marcheaza" in inregistrare. Daca monitorul dumneavoastra are acest buton, vi se va arata cum sa-l folositi.

Ce trebuie evitat

Anumite lucruri pot interfera cu inregistrarea monitorului Holter ducand la alterarea rezultatului final. In timp ce purtati monitorul Holter, evitati urmatoarele:

  • apropierea de magneti

  • detectoare de metal

  • pturi electrice

  • zone de inalta tensiune

Reveniti la cabinetul unde vi s-a instalat monitorul, la ora la care ati fost programat. Monitorul si electrozii vor fi debransati.

Rezultatele testului Holter monitorizare ECG

Inregistrarea va fi analizata de un computer care va tipari un raport. Medicul dumneavoastra va analiza raportul si jurnalul dumneavoastra si va explica semnificatia rezultatelor. In functie de acest test, medicul va poate recomandate explorari sau tratamente suplimentare pe care le va discuta cu dumneavoastra.

 

Holter TA / Tensiune Arteriala

De ce este importanta monitorizarea tensiunii arteriale?

Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale (se mai numeste si holter tensional) se foloseste pentru a diagnostica hipertensiunea si/sau pentru a obiectiva eficienta tratamentului antihipertensiv.

Daca medicul gaseste tensiuni crescute la un control de rutina, acesta nu poate sti daca nivelul ridicat al tensiunii este dat de faptul ca pacientul este in cabinet (tensiunea de halat alb), sau daca valorile sale tensionale sunt in mod frecvent si persistent crescute (chiar si in conditii de relaxare).

Ghidurile internationale de cardiologie recomanda ca in cazul in care se identifica o tensiune arteriala de 140-90 mmHg sau mai mult, pacientul sa-si verifice tensiunea acasa si in timpul activitatilor de zi cu zi. Cea mai buna metoda de a face acest lucru este cu ajutorul unui aparat de monitorizare a tensiunii (cunoscut uneori ca “Holter de tensiune”) pe care pacientul il poarta timp de 12 sau 24 de ore.

Ce presupune aceasta monitorizare holter TA?

Aparatul pentru monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale consta dintr-o manseta (ca cea de la tensiometrele clasice folosite de medici) ce se prinde la nivelul unuia din brate (cel la care tensiunea arteriala este mai mare de obicei, daca exista aceasta diferenta). Manseta este atasata printr-un furtun subtire de aparatul electronic ce inregistreaza tensiunile, acesta avand aproximativ dimensiunea unui telefon mobil, prins pe o curea pe care pacientul o va purta in jurul taliei.

Persoana care poarta aparatul trebuie sa il mentina uscat si in siguranta. Din timp in timp (o data pe ora in timpul noptii si o data la 30 de minute in timpul zilei) manseta se umfla pentru a masura tensiunea arteriala, insa aceasta dureaza doar1-2 minute, fara sa fie foarte deranjant pentru majoritatea pacientilor. Este indicat ca in aceste momente, in limita posibilitatilor, persoana sa tina bratul intins si relaxat.

Aparatul pentru monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale poate fi purtat cu lejeritate cat timp persoana isi desfasoara activitatea de zi cu zi, apoi valorile inregistrate de aparat vor fi analizate de medic, ajutandu-l sa decida cu precizie daca este vorba de hipertensiune arteriala sau daca tratamentul antihipertensiv este eficient.

TESTUL DE EFORT

 

Testul EKG de efort este o investigație care are ca scop diagnosticul bolii coronariene prin identificarea modificărilor electrice de tip ischemic în timpul efectuării unui efort fizic.

Există situații în care inima, deși funcționează normal în condiții de repaus, are capacitate redusă de a se adapta la efort. Acești pacienți au simptome precum durere în piept (angina pectorală) sau lipsă de aer (dispnee) doar la efort, fiind asimptomatici în repaus.

În timpul efortului fizic inima crește forța și frecvența de contracție pentru a asigura un debit cardiac crescut. Atunci când există stenoze (îngustări) la nivelul arterelor coronare (arterele care vascularizează mușchiul cardiac), la efort apar modificări specifice pe electrocardiogramă.

Citește mai multe despre afectarea arterelor coronare în secțiunea Boala Coronariană

De ce este util testul de efort?

În cazul persoanelor care au durere în piept sau lipsă de aer la efort, testul ECG de efort poate stabili dacă aceste simptome sunt determinate sau nu de afectarea arterelor coronare.

În funcție de apariția modificărilor patologice pe ECG în timpul testului de efort se va ghida planul de investigații ulterior. Dacă testul este pozitiv (atunci când apar modificări specifice la efort), se va indica efectuarea unei investigații suplimentare prin care se vizualizează arterele coronare, numit coronarografie.

În timp ce testul de efort identifică afectarea arterelor coronare, coronarografia vizualizează direct aceste artere prin injectarea unei substanțe de contrast și identificarea exactă a leziunilor.

Înainte de testul de efort

Înainte de testul de efort este obligatorie efectuarea unei ecografii cardiace.

Înainte de testul de efort se va monta o branulă la nivelul unei vene periferice, cel mai frecvent la nivelul antebrațului.

Se recomandă repaus alimentar cu 2-3 ore înainte de efectuarea testului. Medicamentele de tip beta-blocant (ex. metoprolol, bisoprololol, carvedilol, nebivolol) trebuie oprite cu 24 ore înainte de testul de efort.

Testul implică mersul pe o bandă sau pedalarea pe o bicicletă, astfel că se recomandă purtarea de haine și încălțări comode.

În ce constă testul?

Testul se realizează pe bandă sau pe bicicletă după un protocol standard în care nivelul de efort crește progresiv. Pacientului i se atașează 10 electrozi adezivi pe torace și brațe, conectați prin cabluri la un monitor care înregistrează activitatea electrică a inimii pe toată durata testului. La nivelul brațului se atașează o manșetă de tensiune.

Durata testului depinde de apariția sau nu a simptomelor și a modificărilor EKG, dar și de capacitatea de efort a fiecărei persoane.

Rezultatele testului de efort

Un test al cărui rezultat este normal (fără modificări pe electrocardiogramă în timpul efortului și fără simptome de durere în piept) se numește test de efort negativ.

Atunci când pe ECG apar modificări de ischemie miocardică, testul de efort se consideră pozitiv și este nevoie de o investigație suplimentară prin care se vizualizează arterele coronare, numita coronarografie.

Ecografie cardiacă Doppler metoda nr. 1 de diagnostic a bolilor cardio-vasculare            Ecografia Doppler

 

O ecografie cardiacă (numita si ecocardiografie, eco de cord sau ecografie de cord transtoracica)  este o metodă imagistica de explorare a inimii prin care se vizualizează pe un ecran secțiuni (felii) din inimă. 

Pentru un diagnostic cat mai corect utilizam si metoda Doppler adaugată ecografiei bidimensionale (Doppler cardiac), pentrua măsurare vitezei sângelui in vase!

 

Deoarece pe un eco de cord bolile pot fi recunoscute cu mult înainte de a se manifesta prin vreun simptom, metoda poate ajuta la diagnosticul precoce al bolilor de inimă, singurul care poate salva vieți!

Ecocardiografia este de departe cea mai importantă si cea mai frecvent utilizată metodă imagistică din domeniul cardiologiei!